Copiii sunt expuși în mod frecvent la mici accidente ce pot duce la diverse traumatisme minore în timpul activităților de zi cu zi. Cele mai comune sunt contuziile, fracturile, entorsele, luxațiile și plăgile. Deși majoritatea acestor leziuni nu sunt grave, este important să le cunoaștem simptomele și modul corect de gestionare pentru a preveni complicațiile și a asigura o recuperare rapidă a copilului.
Contuziile apar atunci când la un impact direct cu o suprafață dură/obiect sunt afectate țesuturile moi fără a rupe pielea. Printre cele mai comune simptome enumerăm vânătăile (echimozele), umflăturile și durerea în zona afectată.
Tratamentul presupune aplicarea de gheață timp de 10-15 minute (pentru reducerea umflăturii), repaus fizic (pentru a evita suprasolicitarea zonei afectate) și analgezice ușoare pentru tratarea durerii.
Când este necesar să consultăm medicul?
- Copilul acuză durere intensă sau durerea nu cedează la administrare de analgezice ușoare
- Inflamație masivă sau semne vizibile (vânătăi)
- Semne de leziuni interne (amețeli, confuzie, stare generală alterată) etc
Fracturile sunt leziuni ale oaselor și apar, de obicei, în urma căderilor sau accidentelor. La copii, oasele sunt mai flexibile, dar și mai predispuse la fracturi întrucât procesul de creștere este în plinǎ desfășurare. În cazul unei fracturi copilul poate acuza durere intensă, dificultate în mișcarea membrului afectat, deformarea vizibilă a osului (pentru fracturile grave).
Tratamentul presupune imobilizarea membrului (protejarea acestuia până la un consult medical), aplicarea unor compresii cu gheață (pentru reducerea inflamației), dar poate implica și aplicarea unui ghips sau o intervenție chirurgicală în cazuri severe.
Entorsa este o leziune a ligamentelor cauzată de o întindere sau răsucire bruscă. Aceasta afectează, în general, glezna sau încheietura mâinii și are ca și manifestări durerea zonei afectate, umflarea articulației vizate însoțită de mobilitate redusă.
Tratamentul presupune repaus pentru zona afectată, gheață, compresii și imobilizare pentru cazurile mai severe.
Luxația reprezintă deplasarea oaselor din articulație, de obicei la umăr, cot sau degete, și necesită întotdeauna un consult medical urmat de aplicarea tratamentului adecvat. Simptomele cele mai frecvente includ durere severă, incapacitatea de mișcare a articulației și deformarea zonei afectate.
Tratamentul presupune imobilizarea imediată a segmentului afectat, urmat de un consult de specialitate pentru a efectua manevrele potrivite pentru repoziționarea corectă a oaselor. În anumite cazuri se recomandă recuperarea prin fizioterapie.
Plăgile sunt printre cele mai frecvente traumatisme la copii, cauzate de accidente minore precum căderi, lovituri sau zgârieturi. Deși majoritatea sunt superficiale, este important să cunoaștem modul în care se tratează corespunzător pentru a preveni infecțiile și alte complicații. Printre cele mai comune tipuri de plăgi se evidențiază zgârieturile, tăieturile și plăgile întepate.
Simptome
- Sângerare, poate varia de la ușoară la moderată, în funcție de profunzimea plăgii
- Durere ce poate varia în funcție de severitatea plăgii
- Roșeață și umflătură (în jurul rănii)
Cum acționăm în cazul unei plăgi la copii?
- Curățarea și dezinfectarea rǎnii reprezintă primul pas în cazul unei astfel de leziuni. Plaga se poate spăla cu apă și săpun. Se evită utilizarea dezinfectanților puternici ce pot irita pielea
- Pansarea: rana se acoperǎ cu un pansament steril pentru a o proteja de murdărie și bacterii
- Compresie în cazul sângerării
- Schimbarea pansamentului (zilnic sau la nevoie) și verificarea evoluției plăgii
- Consult de specialitate: dacă rana este adâncă, murdară sau este provocată de un obiect ruginit este imperios necesar consultul medical pentru stabilirea unei atitudini medicale potrivite (de exemplu vaccinarea antitetanos)
Când consultăm un medic?
- Rana sau traumatismul este sever și nu se ameliorează cu măsuri de prim ajutor sau sângerarea nu se oprește după primele 10 minute de presiune
- Apar semne de infecție (roșeață, puroi, febră)
- Există suspiciunea unei fracturi, luxații sau apare o deformare evidentă a osului
- Copilul acuză dureri persistente și severe sau are dificultatea de a efectua mișcări în zona afectată
Autor: Burlacu Alina Elena, U.M.F. „Carol Davila”, Medicinǎ Generalǎ, anul VI